Micotoxine emergente: Ce știm despre ele până acum?

Cum sunt definite micotoxinele emergente?

Când vine vorba să se gândească la micotoxine, majoritatea oamenilor vor fi conștienți de tipurile mai cunoscute, cum ar fi aflatoxina, deoxinivalenolul (DON) și zearalenona (ZEN). Cu toate acestea, pe măsură ce nivelul cercetării crește și metodele de detectare devin mai avansate, învățăm din ce în ce mai multe despre formele mai puțin cunoscute ale micotoxinelor, denumite în mod obișnuit „micotoxine emergente”. În timp ce dovezile acestor toxine ies rapid la lumină, în prezent sunt definite ca „micotoxine care nu sunt nici determinate în mod obișnuit, nici reglementate prin lege”. Cu toate acestea, la fel ca omologii lor mai cunoscuți, fermierii trebuie să fie vigilenți, deoarece acești hoți ascunși au la fel de mult potențial de a provoca probleme pentru imunitate, pentru sustenabilitatea agroalimentară și profitabilitatea generală a producției.

De la lansare în 2012, laboratoarele Alltech 37 + ® de testare ale micotoxinelor au adăugat continuu noi micotoxine în panoul de testare, numărul total de micotoxine detectabile ajungând la 54. Cu această capacitate analitică avansată, contaminarea cu micotoxine emergente a fost găsită în tot mai multe mostre de furaje. Acest lucru a fost puternic evidențiat în rezultatele Evaluării europene a recoltelor din vara anului 2020 realizată de Alltech. Pe baza a numeroase eșantioane de furaje din peste 15 țări, mai mult de 75% din eșantioane au arătat prezența micotoxinelor emergente. Când probele daneze de furaje au fost privite separat, aproape 95% din probele trimise au conținut micotoxine emergente.

Deși se acumulează mai multe date cu privire la micotoxinele emergente în furajul animalelor, există încă o lipsă notabilă de studii in vivo care sa măsoare modul în care acest grup de toxine influențează sănătatea și performanța animalelor. Dintre cele șapte micotoxine emergente pe care Alltech 37+ le poate detecta în prezent, cinci dintre acestea sunt metaboliți ai mucegaiului Fusarium, în timp ce alternariolul provine din mucegaiul Alternaria, iar fosfopsina A este un metabolit toxic al ciupercii Phomopsis.

Metaboliții Fusarium

Beauvericina

Deși studiile in vitro au constatat că beauvericina este toxică atât pentru rozătoare, cât și pentru păsări, aceleași rezultate nu au fost observate într-un cadru in vivo. Efectele beauvericinei asupra aspectelor imunității și a biodisponibilității produselor farmaceutice au fost sugerate de studii in vitro, iar unii autori evidențiază necesitatea unor studii in vivo suplimentare pentru a afla mai multe despre aceste impacturi. Există, de asemenea, o lipsă de date in vivo pentru alte specii de animale. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a concluzionat că expunerea acută la beauvericina nu reprezintă o preocupare pentru sănătatea umană. În schimb, nu s-a putut trage nicio concluzie cu privire la expunerea cronică datorată lipsei datelor relevante de toxicitate in vivo.

Enniatinele A / A1 și B / B1

Atunci când sunt analizate în studii in vitro, enniatinele sunt dovedite a fi toxice, în timp ce majoritatea datelor in vivo sugerează fie o toxicitate mică, fie o toxicitate scăzută. Similar cu beauvericina, datele in vitro implică un anumit efect asupra biodisponibilității produselor farmaceutice, dar sunt necesare mai multe cercetări pentru a trage concluzii mai valide. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a concluzionat că pentru beauvericină, în ceea ce privește impactul asupra sănătății umane - expunerea acută nu este o preocupare, în timp ce efectele expunerii cronice nu pot fi încă pe deplin identificate din cauza lipsei datelor de toxicitate in vivo.

Moniliformin

Se constatat că păsările sunt cele mai susceptibile la impactul acestei micotoxine, în timp ce la toate animalele, inima este organul care prezintă cele mai multe daune, inclusiv prezența leziunilor miocardice. Alte afecțiuni frecvent observate la animalele expuse la moniliformin includ slăbiciune musculară, insuficienţă respiratorie, scăderea consumului de furaj, creșteri în greutate și afectarea funcției imune.

Acid fusaric

Se consideră că acidul fusaric este studiat incomplet pentru acțiunile și efectele sale asupra efectivelor de animale. Din eșantioanele colectate în cadrul Evaluării europene a recoltelor din vara anului 2020, peste 40% s-au dovedit a conține acid fusaric. Sudul Europei a avut o prezență deosebit de puternică, peste 86% din probe s-au dovedit a fi contaminate aici cu acid fusaric, în principal porumbul. Studiile arată că porcii sunt deosebit de sensibili la acid fusaric, animalele prezentând modificări neurochimice și vărsături după ce au mâncat furaje contaminate. Unii autori sugerează că acidul fusaric poate acționa sinergic cu trichotecenele, cum ar fi DON. Un studiu din 1993 a aratat un efect redus al acidului fusaric asupra păsărilor.

Metabolit Alternaria

Alternariol

Mucegaiul Alternaria crește în principal pe legume, fructe și cereale. Studiile in vitro sugerează că Alternaria prezintă potențiale efecte genotoxice. Cu toate acestea, sunt necesare studii suplimentare pentru a valida orice concluzii. În mod similar, datele in vitro evidențiază un impact potențial asupra organelor de reproducere și a sistemului imunitar, dar sunt necesare mai multe date in vivo pentru a construi concluzii mai puternice.

Metabolit Phomopsis

Phomopsina A

Phomopsina A este principalul metabolit toxic produs de mucegaiul Phomopsis și se dovedește a fi de până la cinci ori mai toxică decât phomopsina B. Mucegaiul Phomopsis este cel mai frecvent la culturile și semințele de lupin și provoacă lupinoza la bovine și ovine care ingeră furaje contaminate. Ficatul este cel mai afectat organ de această toxină, etichetând phomopsina A drept hepatotoxină. Cu toate acestea, afectează și alte organe, inclusiv rinichii, glandele suprarenale, rumenul și reticulul. Detectarea leziunilor la nivelul organelor afectate poate sugera o problemă cauzată de Phomopsina A.

Acoperirea lipsei de cunoştinţe

În timp ce multe micotoxine se încadrează în categoria „emergente”, cele de mai sus sunt cele șapte pe care Alltech 37+ le poate detecta în prezent. Deși există lacune notabile în înțelegerea micotoxinelor emergente, progresele în metodele de detectare și cercetările ulterioare permit o înțelegere mai profundă a modului în care aceste toxine se manifestă, impactul asupra animalelor și soluțiile potențiale pentru abordarea provocărilor prezente.

Referințele disponibile la cerere

Contactați-ne pentru a afla mai multe despre micotoxinele emergente și implicațiile acestora pentru ferma dumneavoastră.

Pentru mai multe informaţii contactaţi biroul

Alltech Biotechnology Romania SRL

Str. Dr. Dimitrie Brândză nr. 18, Bucureşti, Sector 6, Cod poştal 060102

Tel: +40 74 458 3612 / +40 21 319 9339

E-mail: romania@alltech.com